Close

Prin Cheile Nerei spre lacul turcoaz

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

     Astăzi poposim pe frumoasele Chei ale Nerei. Mai exact, vizităm Ochiul Beiului, Cascada Beușnița și Cascada La Văioaga. Un loc feeric din sud-estul țării, care în ultimii ani a văzut mult picior de om. Este situat la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin, unul dintre locurile protejate ale României.

    Parcul se întinde pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou. Cheile alcătuiesc o arie protejată de interes național, inclusă în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.  Aceste sunt considerate cele mai lungi chei din România: 22 km.

Așa că am pregătit cele necesare pentru drumeția noastră și am pornit dis-de-dimineață. Din Timișoara până la intrare în rezervație sunt aproximativ 130 km, pe care din păcate îi faceți în 2 ore și jumătate. De ce? Fiindcă drumul este groaznic. Până în Oravița este cât de cât bine, dar după, pe măsură ce va apropiați de rezervație, drumul începe să fie foarte prost… Eu zic să începem o petiție să repare drumul? Voi ce ziceți?

    Drumul vă poartă până la Podul Bei, satul Potoc, unde vă puteți lasă mașina, iar de acolo încep traseele montane. La intrare în Parc este o taxă de 5 lei/persoană. De la Podul Bei mai sunt circa 5 km pe care fie îi puteți face pe jos, fie cu mașina (ceea ce nu vă sfătuiesc, drumul este rău) până la păstrăvăria din Valea Bei, de unde începe propriu-zis traseul spre Ochiul Bei. Plus că în drumul vostru descoperiți o cascadă tare faină: La Văioagă. Pe cuvânt că se merită drumul pe jos smile Agale sau mai alert, peisajul este fără cuvinte, iar odată ajunși la păstrăvărie, după muuulte poze și mult “vloguit” ne așteaptă un indicator cu OCHIUL BEI, care ne spune că mai avem 45 de minute până acolo. Uraa !

   Traseul este foarte ușor, mai degrabă l-aș numi plimbare. Și chiar înainte de Ochiul BEI răsare prima dintre cascadele Beuşniţei, care cuprinde de fapt o înşiruire de câteva cascade, răsfirate de-a lungul traseului şi culminând cu cea în amonte de Lacul Bei. Cât despre Ochiul BEI, care este chiar lângă prima cascadă Beușnița, nu pot să zic decât WOW! Cam așa am exclamat vreo cinci minute. Este de un albastru inexplicabil…cu multe legende la bază. Iar acest lac este, de fapt, alimentat constant de un izvor carstic subteran, care nu îngheaţă niciodată, temperatura apei rămânând constantă tot timpul anului, între 4 şi 8oC. Se află la o altitudine de 310 metri. Are formă unui oval, iar diametrul total este de 15 metri și are o adâncime maximă de 3,6 metri. Dar nu mă credeți pe cuvânt, mergeți să-l vedeți. O să exclamati și voi WOW!

  După o pauză bine-meritată, snack-uri sănătoase și muultă apă, ne-am îndreptat spre Cascada Beușnița (cea mai mare) și care închide traseul acesta, fiind în amonte de Lacul Ochiul Bei. Această este cea mai mare și are 15 m înălțime și este spectaculoasă!

   Dar cum nicio minune nu ține mult, după ce am mai admirat și acest ultim obiectiv, s-au strâns norii și a început o ploaie … de toată frumusețea …

   Traseul a fost foarte frumos, ușor, plin de imagini plăcute ochiului și așteptăm cu nerăbdare să mai facem și alte trasee din Cheile Nerei.

   Și nu uitați: Călătoriile ne fac mai buni, în a deveni mai buni!

 

Citit 149 ori Ultima modificare Sâmbătă, 29 August 2020 11:48

Lasă un comentariu

Asigură-te că ai introdus toate informațiile necesare, indicate printr-un asterisk (*). Codul HTML nu este permis.

Loading...
Loading...